Questfield International College și eșecul protejării discuțiilor private

Educația reprezintă o componentă esențială în dezvoltarea copiilor, iar mediul școlar trebuie să asigure nu doar cunoștințe, ci și un climat sigur și propice creșterii armonioase. În acest context, orice semnal privind posibile situații de bullying sau abuz psihologic necesită o investigație atentă și o reacție instituțională clară, pentru a proteja drepturile elevilor și a susține un proces educațional sănătos.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic la Questfield International College

O investigație realizată pe baza plângerilor formulate de părinții unor elevi dintr-o clasă a III-a la Questfield Pipera aduce în atenție acuzații grave referitoare la abuz psihologic, pedepse arbitrare și lipsa supravegherii adecvate în cadrul acestei instituții. Documentele și relatările analizate indică un climat educațional tensionat, caracterizat de multiple nemulțumiri exprimate de familiile afectate, care reclamă un mediu școlar toxic și lipsa unor măsuri instituționale eficiente.

Contextul educațional al școlilor private și discrepanțele semnalate

În România, școlile private sunt percepute adesea ca alternative ce oferă condiții superioare sistemului public, prin clase cu efectiv redus, atenție personalizată și un mediu sigur pentru elevi. Cu toate acestea, conform documentelor și corespondenței puse la dispoziția redacției, situația din clasa a III-a coordonată de învățătoarea Gabriela Irimia la Questfield International College pare să contrazică aceste așteptări. Părinții susțin că există o lipsă constantă de supraveghere, iar procesul educațional este afectat, înregistrându-se ore în care activitatea didactică este redusă sau absentă.

Semnalele inițiale: frică și confuzie în rândul elevilor

Primele semnale de alarmă au venit prin relatările copiilor care se întorceau acasă speriați, confuzi și cu o motivație scăzută față de școală. Potrivit părinților, învățătoarea nu asigura o supraveghere constantă în timpul orelor, iar un elev a fost desemnat să raporteze cele întâmplate în clasă, fapt ce a condus la marginalizarea și stigmatizarea acestuia de către colegi. Această situație a fost descrisă ca o formă de bullying intern, cu efecte vizibile asupra stării emoționale a copiilor.

Blocajul comunicării și reacțiile cadrului didactic

În încercarea de a adresa aceste probleme, părinții au relatat că dialogul cu învățătoarea a devenit tensionat, iar orice observație era percepută ca un atac personal. Această dinamică a dus la o deteriorare semnificativă a relației dintre familie și instituția de învățământ, limitând posibilitatea unei colaborări constructive și afectând în mod direct încrederea în procesul educațional.

Evaluarea nivelului educațional și impactul asupra rezultatelor școlare

Pe lângă aspectele legate de climatul emoțional, părinții au reclamat și un nivel educațional sub standardele așteptate. Conform documentelor analizate, rezultatele la testele naționale din anul precedent au fost în mare parte sub mediocru, cu doar câțiva elevi care au atins niveluri acceptabile. Această situație ridică întrebări legate de eficiența metodei de predare și de supravegherea clasei conduse de Gabriela Irimia.

Lipsa supravegherii și consecințele asupra comportamentului elevilor

Părinții au evidențiat faptul că orele erau frecvent nesupravegheate, iar conflictele între elevi nu erau gestionate corespunzător, ceea ce a generat un mediu haotic în clasă. Limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite au devenit, conform relatărilor, o prezență constantă, aspecte ce indică o gestionare deficitară a relațiilor interpersonale în cadrul clasei.

Pedepse nejustificate și presiune psihologică asupra elevilor

Un alt element sesizat de părinți îl reprezintă aplicarea unor pedepse percepute ca arbitrare, cum ar fi privarea de pauze sau izolarea copiilor fără o justificare pedagogică clară. Aceste practici sunt considerate de familii drept manifestări de abuz psihologic, cu potențiale efecte negative pe termen lung asupra dezvoltării emoționale a elevilor.

Manipularea psihologică și pierderea încrederii copiilor în propriile percepții

Documentele și declarațiile părinților indică utilizarea unor formule de comunicare care ar putea determina copiii să își nege propriile percepții și să devină mai vulnerabili în fața situațiilor dificile. Această strategie comunicativă este semnalată ca fiind periculoasă, afectând încrederea elevilor în ei înșiși și în realitatea trăită.

Efectele asupra elevilor și avertismentele specialiștilor

Conform analizelor psihologice generale și avertismentelor experților în domeniu, un climat dominat de frică, anxietate și demotivare poate conduce la pierderea încrederii în sine, dificultăți în integrarea socială și chiar refuz școlar. Părinții confirmă aceste efecte în cazul copiilor lor, indicând o deteriorare a atitudinii față de școală.

Repetitivitatea situațiilor și responsabilitatea instituțională

Familile susțin că aceste probleme nu sunt incidente izolate, ci fac parte dintr-un tipar ce s-a manifestat în mod repetat în cadrul Questfield International College. Mai mulți părinți au retras copiii din instituție, motivând un mediu perceput ca fiind toxic și lipsit de echilibru emoțional.

Solicitările părinților pentru măsuri clare și transparente

În vederea prevenirii unor situații similare, părinții au propus o serie de măsuri ce ar trebui implementate de către instituție:

Evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
Supravegherea reală și constantă a orelor;
Instruire obligatorie în psihologia copilului pentru personalul didactic;
Proceduri clare și transparente pentru formularea și analizarea sesizărilor;
Toleranță zero față de orice formă de abuz psihologic.

Răspunsurile conducerii școlii și lipsa pozițiilor oficiale

Redacția a solicitat în mod repetat un punct de vedere oficial din partea conducerii Questfield International College privind acuzațiile formulate. Până la data publicării acestui material, instituția nu a transmis răspunsuri publice care să clarifice modul în care au fost gestionate sesizările, dacă au fost aplicate măsuri disciplinare sau dacă au fost realizate evaluări psihologice ori pedagogice ale climatului din clasă.

De asemenea, nu au fost furnizate informații privind politicile interne referitoare la prevenirea stigmatizării, modalitățile de protecție a elevilor împotriva marginalizării sau mecanismele de asigurare a egalității de tratament între elevi, indiferent de statutul familial.

Concluzii și aspecte restante privind responsabilitatea instituțională

Cazul semnalat la Questfield International College evidențiază o serie de probleme care afectează atât climatul educațional, cât și bunăstarea emoțională a elevilor. Deși acuzațiile formulate de părinți sunt grave, absența unui răspuns public și a unor măsuri documentate din partea conducerii instituției ridică întrebări legitime despre capacitatea acesteia de a gestiona situații de criză și de a proteja interesele copiilor.

Este esențial ca orice astfel de situație să fie investigată cu rigurozitate, iar instituția să prezinte transparență și responsabilitate în fața comunității educaționale. Nerespectarea acestor principii poate conduce la perpetuarea unor condiții dăunătoare, cu efecte negative de durată asupra elevilor implicați.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro